Furnicile sunt insecte sociale care triesc în colonii (muuroaie) de la mai multe milioane de indivizi, o organizare a coloniilor foarte avansat pentru lumea animalelor. Fac parte din familia Formicidae, care, împreun cu familiile înrudite ale viespilor şi albinelor, aparţin ordinului Hymenoptera.

Indivizii se împart în femele subfertile sau uneori sterile (lucrătoare), masculi fertili (trântori) şi femele fertile (denumite mătci sau regine).

Furnicile formează colonii care variază ca mărime de la câteva duzini de indivizi la colonii foarte organizate, care pot ocupa teritorii mai mari şi pot fi constituite din milioane de insecte. Aceste colonii mai dezvoltate sunt constituite în cea mai mare parte din femele sterile ce formează grupuri de „muncitori”, "soldaţi" sau alte grupuri specializate. Aproape orice colonie cuprinde şi masculi fertili şi una sau mai multe femele fertile numite "regine".

Coloniile sunt, uneori, descrise ca superorganisme, deoarece furnicile par să opereze ca o singură entitate, muncind colectiv pentru a sprijini colonia. Numai femelele fertile şi masculii sunt înaripaţi, aceştia din urmă au numai rolul de a fecunda în zborul nupţial reginele tinere. Furnicile muncitoare sunt neînaripate fiind în general mai mici. Unele furnici au la partea posterioară a toraco-abdomenului un ac care este legat printr-un canal cu o glandă cu venin. Insectele au un sistem dezvoltat de comunicare între ele, realizat prin feromoni. În comparaţie cu alte insecte, furnicile au bine dezvoltat simţul gustului şi mirosului. Insectele au un sistem social de organizare cu repartizarea sarcinilor pe grupe de indivizi, astfel sunt grupe furnici care care caută hrana, hrănesc puietul, sau construiesc cuibul.

Coloniile de furnici sunt în general foarte agresive cu vecinii lor. Furnicile au colonizat aproape toate întinderile de pământ de pe planetă. Singurele locuri care duc lipsă de furnici sunt Antarctica şi anumite insule. Furnicile trăiesc în aproape orice ecosistem şi pot forma 15–25% din biomasa animalelor terestre. Succesul lor a fost atribuit organizării lor sociale şi abilităţii de a-şi schimba habitatele sau de a se apăra. Furnicile comunică între ele şi au abilitatea de a rezolva probleme complexe. Aceste paralele cu societăţile omeneşti au fost de mult timp sursă de inspiraţie şi subiect de studiu.

În multe culturi, furnicile sunt folosite în bucătărie, medicamentaţie sau ritualuri. Totuşi, abilitatea furnicilor de a exploata resurse le aduc în conflict cu oamenii, deoarece pot deteriora plantele sau pot infesta clădiri. Unele specii, ca furnicile roşii, sunt considerate specii invadatoare, deoarece au s-au instalat în zone în care au fost introduse accidental.