Fazanul sau „Fazanul de vânătoare” este o pasăre care a fost adusă în România de om deja din timpul romanilor.

Masculul are o coadă lungă bifurcată, iar penajul auriu cu pene pestriţe alb cu negru, sau galben cu cenuşiu. Capul este albăstrui cu reflexe verzui.

Femela are penajul de culori mai spălăcite de nuanţe galben cu cenuşiu. Fazanul provine din Asia Centrală şi regiunea de sud din Caucaz.

In prezent se cunosc ca. 30 de rase, toate fiind păsări active ziua, trăind pe câmpuri cu terenuri cultivate, unde consumă de obicei o hrană de natură vegetală, iar noaptea se retrag în pădure dormind în arbori.

Este o pasăre poligamă (un cocoş având 5 -6 găini), sedentară, care nu migrează iarna ci numai în căutare de hrană. Femela depune în cuib 8 - 15 ouă verzui sau brune pe care le cloceşte din aprilie până în iunie timp de 24 de zile pe un sol cu ierburi.

Pentru a menţine constant efectivul de păsări există în prezent crescătorii de fazani, puii eclozionând în incubatoare.