Sarichioi, Constanta, Pensiunea Colt de Rai, Delta Dunarii, Tulcea, Mila 23, Murighiol, Sulina, Mare Neagra, Mamaia, Mangalia, Neptun, Olimp, Saturn Venus, Jupiter, Gura Portitei, Crab
Sarichioi un paradisul la pãmânt
Home » Floră şi Faună » Reptile şi amfibiene Deltei » Şopârlă de smarald

Şopârlă de smarald

Gusterul, Şopârlă de smarald sau Şopârlă verde este cea mai mare si cea mai frumos colorata soparla care populeaza Germania, ajungand pana la 40 cm. sau chiar 50 cm., cum este cazul raselor sudice. De obicei, masculul depasteste cu cativa centimetri in lungime femela. Sunt animale puternice, cu statura zvelta, pe care le-o confera coada lunga, reprezantand doua treimi din marimea totala a animalului. Coada are un rol important si in deplasarea animalului, dandu-i rapiditate.

La mascul, partea dorsala este de culoare galbena verzuie cu puncte negre, iar partea ventrala de culoare galben-deschis. In perioada imperecherii gatlejul masculului este, deseori, de culoare albastra stralucitoare. Femela are un colorit mai putin intens, partea dorsala fiind verde, iar pe fiecare latura prezinta cate o dunga longitudinala de culoare deschisa.

Culoarea verde a acestor soparle le ajuta sa se camufleze atat pe sol, cat si prin copaci, scapanad de pradatori. Hrana lor este alcatuita din insecte, paianjeni si, foarte rar, din puii unor pasari.

Animalul se reproduce depunand oua, iar in lunile de iarna hiberneaza in scorburile sau in crapaturile stancilor. Gusterul, care traieste in centrul si sudul Europei, are si o ruda foarte rezistenta la temperaturi extrem de scazute: Lacerta vivipara, singura specie de soparle care se inmulteste chiar si la nord de Cercul Polar.

Lacerta vivipara sau soparla de munte, o soparla cu o lungime medie de 12-15 (rar 17), poate fi intalnita si in zona submontana si montana a Carpaţilor, urcand pana la 2300 m (Caraiman), prin pajistile si pasunile alpine, preferand locurile umede si slab incalzite. Se ascunde pe sub pietre, scoarta copacilor, prin gauri, sub radacini. In functie de latitudinea si altitudinea arealului pe care il populeaza, reapare primavara, prin aprilie-mai; imperecherea avand loc in lunile mai-iunie. Se hraneşte cu diferite insecte, paianjeni, rame, melci si omizi. Reproducerea se face prin ovoviviparitate; in perioada de vara. Femelele se grupeaza si "nasc" intre 3 si 15 pui care sunt capabili de reproducere dupa 2 ani. Trec la iernat in septembrie.